Dacă tot suntem în aşteptatarea alegerilor, voi remarca încă o dată că sunt mereu pus în situaţia de a constata că, în RM, nu există o formaţiune politică pe placul meu, căreia i-aş acorda votul fără a şovăi. În cazul în care candidatul e ateu (un criteriu extrem de important pentru mine), atunci e proimperial, prorus, cu nostalgii sovietice gen Maia Laguta ori Mark Tkaciuk. Dacă e unionist, gen Vitalia Pavlicenco, atunci se va afişa obligatoriu cu poki şi va face paradă din credincioslâcul său, pozând pe la biserici ori acţiuni partinice cu maici şi tot felul de sacerdoţi. Iar centriştii sunt călduţi şi bisericoşi, indiferent că sunt proruşi moderaţi – ca Lupu, moldovenişti moderaţi – ca Filat ori foşti unionişti ardenţi, actualmente românofili moderaţi – ca Ghimpu şi Chirtoacă. Dacă sunt religioşi, evident că sunt certaţi cu ideea de drepturi ale omului, o ştiu deja din proprie experienţă.
Să fie atât de incompatibile calităţile de ateu şi român, ca focul şi apa? Ce-o fi având de se exclud atât de categoric, aici, în RM? Se mai confruntă cineva în ţinutul ăsta cu probleme ca ale mele, în ziua alegerilor, când e pus în situaţia jalnică şi disperată de a vota răul cel mai mic, în lipsa unei alternative, în condiţiile în care avem cele mai multe partide politice pe cap de locuitor din Europa, dacă nu chiar din lume?
